"Amor m-a pus ca tinta de mult sagetii sale;
Si-s ca zapada-n soare; ca ceara-n foc; si sunt
Ca norul care fuge pe cer batut de vânt...
Si în zadar, Madona, cer sprijin milei tale.

Din ochii-ti lovitura porni ucigatoare,
Ca nu mi-i leac nici timpul, nici solitarul loc;
Si numai de la tine purced vânt, soare, foc,
Cari m-au adus în asta nefericita stare.

Obrazul tau mi-i soare; gândirile-s sageata;
Dorinta - foc. Cu astfel de arme-Amor e gata
Sa-mi ia vederea, sa ma aprinda si strapunga.

Iar îngerescul cântec si dulcile-ti cuvinte
Cu gingasul lor suflu, care m-au scos din minte,
Sunt vântul fara mila ce viata mi-o alunga." 

 

"Vad dorul cum danseaza
In umbre argintii
Indragostiti viseaza
Flori albe si campii.
Plutesc si delireaza
Pe dealuri, peste vii
Fluturi ce-n zbor flirteaza
Secunde cat sunt vii.
Secunda lor dureaza
Eterne vesnicii
Si clipa ce danseaza
E numai bucurii.
As vrea si eu, cu dorul
In zbor sa pot pluti
Cu mana, vantul
De-as putea opri, secundele
Le-as transforma in venicii
Pe tine iarasi
Atunci eu te-as iubi
Si viata-ntreaga doar tie
Dorul meu ti-as darui. "

 

"de-as fi un inger astazi
la cer as renunta
sa stau la pieptul tau
ca muritor-as vrea

n-as vrea sa mai fiu inger
pentru a ta iubire
m-as arunca din cer
si te-as cauta prin lume

as renunta la aripi
daca asta mi-ai cere
as renunta la soare
la miile de stele

sa-ti privesc ochii blanzi
sa vad ca imi zambesti
iar tu sa ma alinti,
sa-mi spui ca ma iubesti..." 

 

Ploaia din cer danseaza cu noi
si vantul se misca printre ramuri,
danseaza,iubito,valsul inainte si-napoi
caci ploaia ne bate la geamuri!

Iubito,canta cu mine melodia
pe care trupurile noastre se unduie usor,
iubito,canta,canta melancolia
si de-atata dans,nici eu nu mor!

Iubito,danseaza prin vant
caci ploaia,ritmul tine,
danseaza,iubito,si uita de cuvant
si tine pasul valsului din simfonie!

Iubito,fii lebada ce danseaza pe ape
atunci cand valurile te mangaie usor,
fii o barca si lasa lopetile sa-ti scape
si de-atata dans,nici eu nu mor!

 

"Intre noi doi s-a facut un pod de lumina,
Cateva umbre trec peste el, din cand in cand,
Ca niste aripi, intinse peste-a lumii gradina,
Unindu-ne trupurile, cu aceeasi inima batand.

Si nu ne-am speriat, cand plutind peste viata,
Am vazut in oglinda, cum la tampla a nins,
Iar cuvintele,ca-ntr-un iglu de gheata,
Invelite cu lacrimi de tacere s-au prins.

Intre noi universul strabate aceeasi carare,
Insotit de furtuni, curcubee si ploi,
Si nimic nu se naste, dintr-o simpla-ntamplare,
Mirati ca, minunea traieste prin noi.

Tu pastreaza-mi din stele cand rasar in noapte,
Fa sa fie lumina, prin iubirea de ieri,
Si ma striga cu taina nerostitelor soapte,
Sub imensele aripi, indragite poveri." 

Atat de-aproape-mi esti in orice clipa,
Dar prea departe, in zare -nvaluit...
Incat nu pot sa simt caldura ta!
Tu, sa ma strigi cand inima va vrea
Sa faca parte din inima mea;
Sa ma chemi la rasarit soptind in vant,
Si sa-mi trimiti cuvinte dulci , zburand...
Cu adieri, cu miresme parfumate ametitoare,
Intr-un frenetic val de dor cu vise plutitoare.
Cununa sclipitoare sa impletim din roua,
Peste iubirea diafana intotdeauna noua...
Sa fie o cununa luminata de departe,
Ce inca nu a fost cantata intr-o carte!
Inima mea inflacarata de iubire
Tresalta suav de emotie si fericire!